25 Iunie (178)

Iehova veni din Sinai ... Cât iubește El pe popor! Toți sfinții Săi sunt în mâna Sa. – 5 Moise 33:2,3

 

Bunătatea lui Iehova arătată poporului Său iubit prin Christos Isus întrece orice pricepere omenească. Pe pământ, nimeni alții nu o pot înțelege afară de cei devotați pe deplin lui Dumnezeu. Iehova a întocmit multe icoane spre binele membrilor de pe urmă a lui Christos de pe pământ. El a confirmat un legământ cu Izrael la muntele Sinai și cu patruzeci de ani mai târziu a făcut un alt legământ cu acest popor în câmpia Moabului. Acest din urmă legământ corespunde timpului când Isus strânge laolaltă pe cei chemați la Împărăție, recunoscuți ca aprobați de Dumnezeu și i-a trecut în legământul pentru Împărăție. După ce ei au fost astfel aleși, trebuie să rămână credincioși în veci. La început, toți aceia cari au fost aduși în Templu ca poporul de legământ al lui Dumnezeu au fost însemnați cu numele „Ieșurun” dar numai cei aprobați vor păstra numele acesta. Ieșurun nu este numele lor oficial ci este numele care arată relația cordială a credincioșilor cu Iehova. – V. 1. 8. 33. 

25 IUNIE

Stăruiți în rugăciune, veghind într-însa cu mulțumire. Col. 4:2.

Fiecare cercare a credinței și a răbdării este un prilej pentru rugăciune prin care putem cere ajutorul promis. Fiecare pierdere a biruinței este un nou prilej de rugăciune pentru iertare, precum și de binecuvântarea dumnezeiască, ca lecțiunea slăbiciunii întipărindu-se bine în mintea noastră, la următoarea încercare să recurgem la „ajutorul milei” de care să ne folosim. Tot așa, fiecare învingere ce o câștigăm asupra noastră dă prilej de mulțumire ca să nu fim măreți și încrezuți, ci smeriți și deștepți față de atacul următor ce ne așteaptă de la dușman. Mai departe, toată slujba făcută adevărului este prilej de rugăciune ca recunoștință pentru cinstea că putem fi în serviciul Stăpânului mare și că putem suferi pentru cauza lui. Totodată este și motiv de a ne ruga de alte prilejuri pentru serviciu și de folosire înțeleaptă a darului său. — Z. '96-163.