27 Mai (154)

Iată că în mijlocul pământului era un copac foarte înalt..... Frunza lui era frumoasă şi avea roade multe, în el se găsea hrană pentru toţi. - Daniel 4:10, 12.

 

         Frunzele copacului sunt spre binele creaturilor, cari vin în atingere cu ele. Buşteanul sau cuibarul de rădăcini era în pământ, şi astfel a ilustrat pe om. Domnia omului era şi este mărginită pe pământ; dar peste om era organizaţiunea nevăzută, în frunte cu Lucifer, care mai târziu a devenit Satan. Copacul avea roade multe şi „în el se găsea hrană pentru toţi”. Numai dupăce s'a găsit nelegiuirea în Lucifer, şi el a devenit Satan, a fost silit pământul să se nutrească din acest copac. Faptul acesta a fost confirmat de explicaţiunea Scripturei, că întreaga lume zace în cel rău. (1. Ioan 5:19) Creaţiunea pământului s'a adăpostit în umbra acestei organizaţiuni nelegiuite. - V. Mai 1934.

 

27 MAI

Cu smerenie unii pe alții socotind mai presus decât pe sine însuți. — Filipeni 2:3.

Pavel pe toți ne îndeamnă să cultivăm darul smereniei și ca în toate lucrurile să băgăm de seamă că „nimic să nu facem din emulațiune și mărire deșartă”, și să lăsăm la o parte luptele pentru onoarea și distingerea noaștră, ca cele mai mari piedici ale spiritutului Domnului și ale binecuvântării bisericii. Din contră, în fiecare trebuie să locuiască aceea blândețe și umilință a minții, care vede calitățile bune a semenilor săi și acestea le apreciază ca stând — cel puțin unele din ele, sau în unele privințe —mai presus de ale sale. Nu de la fiecare membru al adunării se poate aștepta toată capacitatea și istețimea. Fiecare însă, fiind cu spiritul umilit, va observa oaricare calități alese și în alții, care eventual întrec pe ale sale, și va fi fericit că le poate recunoaște și că poate stima pe cel ce le are. — Z. ’97-296.