23 Martie (320)

Pâinea, pe care o frângem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Christos? Având în vedere că este o pâine, noi cari suntem mulţi, suntem un trup. - 1. Cor. 10: 16, 17.

          Apostolul se referă aici la lucruri mai mari şi mai reale, cari au fost simbolizate prin lucrurile împărtăşite cu ocazia cinei de amintire. Cei ce cu ocazia aceasta mănâncă şi bea cu drept, sun aceia, cari sunt una cu Christos, într-un trup; caşicum ei ar fi o singură bucată de pâine; astfel deci ei au o împărtăşire în anumit lucruri, la cari numai ei pot să ia parte şi nu şi alţii, cari sunt în afară de trupul lui Christos. Ceeace au ei în comun cu Christos, este o participare comună cu Isus împreună cu ei, la lucrarea şi la suferinţele lui Christos. Cel ce cu ocazia cinei memorabile bea în simbol sângele lui Isus, în consecinţă, trebuie să urmeze cu credincioşie ceeace este arătat în icoană, şi vorbind figurativ, să bea sângele lui Isus, întrucât împreună cu El sufere până la moarte şi ţine tare la unitate şi neprihănire. - V. 1. 4. 33.

23 MARTIE

Aduceți-vă dar aminte ... ați răbdat o mare luptă de suferințe, pe de o parte prin mustrări și strâmtorări fiind puși spre priveliște, iar pe de alta, făcându-vă părtași ai acelora care se aflau astfel. — Evrei 10:32, 33.

Și cei mai tari dintre frați au lipsă de ajutorul, de îmbărbătarea și sprijinirea altora. Domnul a aranjat lucrul în așa fel ca să nu ne simțim că prin noi înșine suntem deplini, ci chiar răzimați pe Domnul, totuși să mai avem trebuință de conlucrarea, de îndemnul, de simpatia și de iubirea celorlalți muncitori din via Sa. Care dintre cei ce-au luat parte la lucrul în serviciul evangheliei și a simțit arșița soarelui, nu va putea simpatiza cu gândul acesta? Aici iar se oferă o ocazie pentru cei ce nu au destulă comoară de talent, nici prilej de-a sluji Domnului, ca ei să poată fi cel puțin conlucrători în munca evanghelică. —Z. ‘03-40.