14 Martie (294)

Şi la mijloc între scaunul de domnie şi cele patru făptuiri vii, şi între bătrâni, am văzut stând în picioare un Miel. Părea junghiat. - Apoc. 5:6.

 

         Ca şi pe Mielul de paşte, tot aşa şi pe Isus l-au fript până la extrem între probele înfocate, dar El până la răsuflarea lui cea din urmă şi-a păstrat curăţenia şi neprihănirea. Cei ce se află acum în lume (Egipt), şi doresc să se împărtăşească de binecuvântările morţii sale, trebuie să mărturisească pe faţă credinţa în îngrijirea lui Dumnezeu, cu privire la sângele lui Isus. Ei trebuie să se nutrească mâncând din acest Miel, şi astfel să câştige putere pentru a ieşi afară din organizaţiunea Diavolului. În timp ce se mănâncă  din el, nu se poate permite nici un aluat al păcatului. Experienţele amare, asemănătoare cu ierburile amare, avute în lumea lui Satan nu trebuie să-i descurajeze, ba din contră trebuie să se întărească întru aprecierea neprihănirei şi meritului „Mielului lui Dumnezeu”, şi cu atât mai mult trebuie să se întărească din El şi să-şi întărească hotărârea lor fermă, că îşi vor păstra credincioşia înaintea lui Iehova.-V. 1. 4. 33

14 MARTIE

Cel târziu la mânie este mai mare decât un viteaz, și cel ce știe a stăpâni sufletul său decât cel ce ia o cetate. — Prov. 16:32.

În timp ce mânia cu caracter de ură, reacredință, dușmănie și invidie trebuie s-o lepede de la sine toți cei care se silesc să imite exemplul Fiului iubit al lui Dumnezeu, mânia, în formă de reprobare dreaptă față de fapta rea și de diferitele manifestări ale păcatului, e foarte la loc. Și cu toate că și aceasta numai cu moderație mare, însoțită și caracterizată de iubire e permis a o întrebuința. Sunt împrejurări când a fi foarte nelaloc a nu simți și a nu aplica o mânie dreaptă. — Z. '96-279.